|
Nu stiu exact cu ce se incep aceste randuri, dar eu o sa spun un cuvant in loc de introducere: multumesc.
Cine nu ar face-o daca amintirile lor ar fi pline de personaje fascinante, "elegante" si provocatoare ca ciudatii din 7C?
O paranoica, o supersonica pe nume Nadine. Reuseste sa faca pe oricine sa intre-n panica. Numai eu stiu cate probleme la fizica faceam inainte de teste: cat nu visasem eu un semestru. O schizofrenica. Una care ma face sa ma dau cu capul de banca atunci cand zambeste cu gura aia de egipteanca. Ma rog, fifti persent. Ba, e colega mea de banca, va rup daca v-atingeti de ea, sa moara Giani!
Haha, ce ziceti de Iza-Craci-Lungi? Sau, mai bine zis, Paianjenel? O nimfa, o delicata! Zboara dintr-un colt intr-altul al clasei. Sau, in timpul orei, ne trage clapa la toti. Niciun baiat nu s-ar pune cu ea. O, Doamne, nu!
V-ati uitat vreodata la desene japoneze? Intotdeauna m-au fascinat personajele acelea tare, tare dubioase. Niste ciudati cu parul vopsit in toate culorile. Ei bine, Ana, da, Ana, e acel gen de persoana fascinanta. Caracterul care te face sa nu stii daca sa plangi sau sa razi. De fapt, iti vine sa le faci pe amandoua in timp ce stai cu gura cascata realizand ca lumea e mult mai complexa decat credeai tu.
Stiti, mereu mi-am dorit sa am ochii verzi sau, intr-o masura mai mica, albastri-cenusii. In orice caz, o culoare deosebita. Si da, am ochii caprui, Sfinte Ceruri! Alex are ochii albastri-verzui, ceva in genul culorii magenta. Eh, n-am gandit eu asa departe, insa sunt pe-aproape: am norocul de-a o avea prietena. Un om care, fie ce-o fi, isi cunoaste principiile si stie pe ce se bazeaza. O iubesc pentru felul in care-si pledeaza cauza.
Rares, Rares. Hm... "Baiatul cu ochi superbi", ar spune-o multi. Eu as spune altceva, dar nu detaliile fizice sunt menite a fi conturate aici. Rares e acel tip care pune tot timpul intrebari de genul: "Da?" sau "Zau?", si, cel mai enervant: "De ce?". Atunci cand habar nu ai sa-i raspunzi.
Sabi! Eu, pe cuvantul meu, i-as da un trofeu si as numi-o Marele Zid Chinezesc, sau, oameni buni, daca stiti o constructie mai rezistenta, nu conteaza, nu conteaza s-o stiu eu, considerati-o pe Sabina acea constructie! Prin tot ceea ce face, ea exprima niste cuvinte de-o tarie incredibila: Apa trece, pietrele raman. Si are dreptate.
SIIIIII, CRISTIANO! Pai, stau si ma gandesc si imi aduc aminte ce bine ne intelegeam noi in a 5-a. Am fost si colegi de banca, God dammit! Da, Cristi, partenerul de discutii pe tema Cafe Deko. Colegul care stie mereu sa spuna: Nu, nu, Eminescu S-A murit. Hip-hip, huraaa!
Tipa cu shoesi din aceeasi colectie ca a mea: Teona! Tipa care poate sa cante Nightwish fara nicio problema, in timp ce mie imi ies ochii din orbite si fac apoplexie. Calma, calculata, tacuta. Nu tot timpul, NU. De cele mai multe ori, in pauze, atunci cand toti agitatii erau afara din clasa, se aseza langa mine si incepeam o discutie interesanta despre orice rahat. "Hei, Maria..."...
ILINCA! Ili, Ili, Ili! Femeia aceea geniala care venea la mine si-mi lumina ziua: "Tuja Mocaaaaa!".
Pfa, v-ati dori voi s-aveti un astfel de personaj care sa va transforme dintr-un neinteles frustrat intr-un personaj pe care toata lumea il iubeste, el ii iubeste pe toti si are grija de toti: matusa.
Celalat Rares... Cum ii spunem noi pe "pseudonimul" lui foarte... sugestiv. Easy going, easy coming, el ia lucrurile ca atare, nefacand abstractie de niciun detaliu mai... dubios. Omul lucrurilor exacte, as putea spune. Ba, frate, daca-i galbena, e galbena, ce pizda ma-sii?!
Am ajuns la Ali The Great. N-o sa uit ziua in care am jucat fazan la ora de romana si Ali ne-a dat mucul la toti cu icterul lui. N-O SA UIT IN VIATA MEA, O SA MOR GANDINDU-MA LA FAZANUL ALA NENOROCIT! Eu, fata de multimea noastra de profesori, stiu sa-i scriu numele lui Ali. Si da, IL VOI SCRIE. G - H - A - H - R - E - M - A - N. Ne-am inteles, fraierilor?!
Lalalalalalaaa, Lulu e testoasa mea! Ce ai avea tu, ca om al societatii moderne, de comentat despre Raluca? Nimic si totusi totul, iti spun eu. Recunosc eu si recunoasteti si voi ca despre ea spui: le face pe toate, frate, e geniala si pfff, mai stie asta multe? Dar nu e asta oare unul dintre cele mai frumoase contraste cu care un om poate fi caracterizat? Lulu, keep goin'!
Vlad, copilul model. Copilul tacut, timid, despre carei profesorii vorbesc asa: vai, un copil extraordinar, un copil atat de cu bun simt, un copil la locul lui. E el timid, dar daca restul ar fi tot asa. Un copil atat de cuminteee! Noi, tusind in bluza: *ahem* mneaaa... Don't really think so.
Pana aici. Am obosit. Comin' up the next part.
|
English
hi5 Coins